Controversă în plină campanie electorală: Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) a cerut oficial Biroului Electoral Central (BEC) să intervină și să solicite ștergerea unei postări publicate de jurnalistul Cristian Tudor Popescu (CTP) pe rețelele sociale, în care acesta își exprimă deschis intenția de vot pentru turul întâi al alegerilor prezidențiale.
Ce a declanșat disputa?
Într-un mesaj public, CTP a anunțat că îl va susține pe Crin Antonescu, considerând că fostul lider PNL este candidatul cel mai potrivit pentru a înfrunta AUR în turul al doilea. Mesajul jurnalistului a fost motivat de dorința de a contracara ascensiunea discursurilor extremiste în spațiul politic românesc.
AUR a interpretat postarea drept publicitate electorală mascată, susținând că exprimarea unei astfel de opinii influențează opinia publică și contravine regulilor de neutralitate în campanie.
Decizia Biroului Electoral Central
BEC a respins solicitarea AUR, precizând că postarea nu reprezintă un material electoral, ci o opinie exprimată într-un spațiu privat de comunicare – rețelele sociale – de către o persoană care nu are calitatea de candidat sau susținător oficial al unui partid.
„Postarea domnului Cristian Tudor Popescu este o exprimare a unei opțiuni personale într-un cadru jurnalistic și nu poate fi încadrată în categoria materialelor de propagandă electorală”, se arată în hotărârea emisă de BEC.
CTP: „Îmi asum. Voi vota împotriva extremismului”
Cristian Tudor Popescu a reacționat ferm la solicitarea AUR, afirmând că intenția sa a fost să îndemne la rațiune, nu să facă campanie electorală mascată. El a reiterat că nu susține niciun partid politic, ci o idee: nevoia de echilibru și de moderație într-o societate democratică.
„AUR îmi cere să nu gândesc. Eu nu fac parte din staff-ul de campanie al niciunui candidat. Mi-am spus părerea ca jurnalist și ca cetățean. Nu mă impresionează amenințările,” a transmis CTP într-un editorial ulterior.
Contextul electoral tensionat
Această situație vine în contextul unei campanii dominate de tensiuni ideologice. AUR, partid cunoscut pentru mesajele sale naționaliste și uneori radicale, a fost frecvent criticat în mass-media pentru poziționările sale. De cealaltă parte, mai mulți lideri de opinie au început să își exprime public opțiunile, tocmai pentru a contracara, spun ei, „normalizarea extremismului în politică”.
Experții: „Libertatea de exprimare nu e negociabilă”
Reprezentanți ai societății civile și experți în comunicare politică au salutat decizia BEC ca fiind un semnal puternic în favoarea libertății de exprimare.
„Dacă exprimarea unei opinii personale devine un act sancționabil, atunci am pierdut deja alegerile – nu politic, ci democratic,” a comentat sociologul Gelu Duminică într-un interviu la Radio România Actualități.
Concluzie
Cazul este relevant nu doar pentru campania prezidențială din 2025, ci și pentru discuția mai largă despre limitele libertății de exprimare în context electoral. Într-o perioadă în care influența mediului online este tot mai puternică, deciziile instituțiilor responsabile capătă greutate nu doar juridică, ci și simbolică.
Pentru moment, Cristian Tudor Popescu nu este obligat să șteargă postarea. Iar decizia BEC transmite un mesaj clar: dreptul la opinie nu poate fi confundat cu propaganda electorală, indiferent de sensibilitățile politice ale partidelor implicate.
