Românii din 2025 își regândesc obiceiurile alimentare și îmbrățișează energia verde. În farfurie apar tot mai multe alimente sănătoase și influențe internaționale, iar pe case tot mai des întâlnim panouri fotovoltaice. Două tendințe majore – dieta și energia solară – conturează un portret al României moderne.
Schimbări pe gustul românilor: Tendințe alimentare în 2025
Românii sunt din ce în ce mai atenți la ce pun pe masă, orientându-se spre mâncăruri care aduc beneficii pentru sănătate. Dietele pe bază de plante câștigă teren, tot mai mulți consumatori alegând să devină flexitarieni sau chiar vegetarieni parțiali, aliniindu-se astfel unui trend global în creștere. Alimentele fermentate precum kombucha sau kimchi nu mai sunt exotice, ci intră în meniul zilnic pentru a îmbunătăți digestia și imunitatea. De altfel, consumul de băuturi prebiotice și probiotice a crescut spectaculos – cu 58% în 2024 – și această tendință continuă și în 2025. Generațiile tinere preferă inclusiv băuturile fără alcool, precum berea sau vinul zero alcool, menținând popularitatea lor în rândul milenialilor și Gen Z.
Proteinele la putere. În goana după un stil de viață sănătos, alimentele îmbogățite cu proteine revin în prim plan. De exemplu, banala brânză de vaci se bucură de o revenire surprinzătoare ca aliment preferat pentru aportul proteic. Totodată, românii descoperă gustul conservelor de pește: vânzările la macrou și sardine la cutie au crescut anul trecut cu 74%, respectiv 13%, o tendință ce se menține și în acest an. O altă inovație în bucătărie o reprezintă pudrele cu electroliți adăugate în băuturi pentru hidratare eficientă – comenzile acestor produse au înregistrat o creștere de 36%. În același timp, mulți redescoperă plăcerea preparatelor tradiționale: coacerea pâinii în casă a devenit la modă, vânzările de făină specială pentru pâine urcând cu aproape 50%.
Influențe internaționale în bucătării. Globalizarea își spune cuvântul și în gastronomie. Ceaiul cu lapte asiatic (bubble tea), condimentele exotice și deserturile orientale intră în meniul românilor curioși. Date recente arată creșteri notabile ale consumului de alimente internaționale: de pildă, ceaiul cu lapte a avut un salt de 75%, iar popularul preparat coreean kimchi a crescut cu 8% ca prezență în dieta autohtonă. Rețelele sociale precum TikTok sau Instagram accelerează aceste trenduri, rețete inedite devenind virale peste noapte. Astfel, ceea ce odinioară părea extravagant devine rapid parte din obiceiurile culinare zilnice.
Între tradiție și modernitate. Chiar dacă noile tendințe prind avânt, bucătăria românească nu renunță la elementele de bază. Carnea de porc și de pui rămâne în continuare principalul pilon al meselor, reprezentând aproape jumătate din consumul total de carne (27% porc, 21% pui). De asemenea, alimentele de bază – uleiul, zahărul, laptele – domină coșul de cumpărături, mai ales în mediul rural. Acest echilibru reflectă și realitatea economică: românii alocă peste 27% din bugetul gospodăriei pentru mâncare și băuturi nealcoolice, cel mai ridicat procent din Uniunea Europeană (unde media este 17%). Cu toate acestea, se observă o creștere a apetitului pentru produse premium de calitate în marile orașe și o atenție sporită la alimentația sănătoasă – iaurturi naturale, sana și kefir apar tot mai des în coșul zilnic. Consumatorul român din 2025 își calculează atent bugetul, dar caută și mici răsfățuri culinare. Așadar, tabloul alimentar e unul al contrastelor: între pragmatism și dorința de a mânca mai bine, românii încearcă să împace tradiția cu noul val gastronomic.
Casa Verde Fotovoltaice: drumul sinuos spre energia curată
Programul Casa Verde Fotovoltaice promitea o revoluție energetică pentru gospodăriile din România, însă implementarea lui a fost marcată de entuziasm, dar și de obstacole. Lansat pentru a sprijini financiar instalarea de panouri solare pe acoperișurile caselor, programul oferă subvenții de până la 20.000 de lei celor care doresc să devină prosumatori – adică producători de energie electrică pentru consum propriu, cu posibilitatea livrării surplusului în rețea. Interesul a fost enorm: peste 26.000 de oameni s-au înscris pentru finanțare în sesiunea inițială, văzând în acest program șansa de a-și reduce facturile și de a contribui la protecția mediului.
Implementare cu hopuri. Derularea programului nu a fost lipsită de provocări. Prima sesiune de înscrieri (2019) a fost marcată de probleme informatice și suspendată temporar, creând confuzie printre aplicanți. Relansarea din 2023 a venit și ea cu obstacole majore: o firmă de instalații din Bihor, nemulțumită că a fost exclusă de pe lista instalatorilor validați, a acționat în instanță Administrația Fondului pentru Mediu (AFM). În toamna lui 2023, o hotărâre judecătorească a suspendat programul temporar, lăsând în așteptare mii de solicitanți dornici să-și monteze panourile. Abia spre sfârșitul anului, Ministerul Mediului a mediat conflictul, firma reclamantă renunțând la proces în schimbul organizării unei noi sesiuni de validare a instalatorilor. Astfel, la începutul lui 2024, programul a fost deblocat și platforma online redeschisă, oferind celor ~25.000 de aplicanți blocați șansa să își aleagă un instalator în termen de 90 de zile.
Câștigători și pierzători. Odată depășite blocajele, primele rezultate concrete au început să apară. În ianuarie 2024, AFM a aprobat 9.566 de dosare de finanțare – primii beneficiari (persoane fizice) au primit undă verde să își instaleze panouri fotovoltaice pe case. Președintele AFM, Laurențiu Neculaescu, a explicat că numărul aprobat a fost limitat de constrângerile bugetare temporare, urmând ca restul solicitanților eligibili să fie aprobați după suplimentarea fondurilor: „Mi-aș fi dorit să putem aproba toți beneficiarii declarați eligibili… însă instituția operează doar cu 1/12 din bugetul anului precedent și acesta este numărul maxim de beneficiari pe care i-am putut aproba în acest moment”, a declarat oficialul. Cu bugetul pe 2024 mărit la 2 miliarde de lei – un record absolut – autoritățile promit că niciun acoperiș nu va rămâne fără panouri solare, pregătind chiar o nouă sesiune de înscrieri dacă piața poate susține cererea.
De cealaltă parte, însă, mii de români au fost dezamăgiți. Mai bine de jumătate dintre dosarele depuse inițial au fost respinse de AFM din motive birocratice – în majoritatea cazurilor fiind invocat faptul că documentele încărcate expiraseră până la momentul evaluării. Motivul a stârnit revolta societății civile, având în vedere că AFM comunicase anterior că acele documente vor fi considerate valabile (dată fiind vina proprie a instituției în întârzierea procesului). „Nu este vina cetățenilor și a instalatorilor că AFM nu a reușit să gestioneze acest program… Suntem indignați de numărul mare de dosare respinse”, a declarat Marian Mândru, reprezentant Greenpeace România, subliniind caracterul nedrept al situației. Consecința imediată a acestor probleme a fost întârzierea accesului la fonduri și necheltuirea la timp a unei sume considerabile destinată energiei verzi – sute de milioane de lei rămânând temporar blocate în conturile statului în loc să fie investite în panouri pe casele oamenilor.
Impactul real al programului. Chiar și cu acest parcurs dificil, Casa Verde Fotovoltaice începe să-și arate beneficiile în 2025. Principalii câștigători sunt persoanele fizice care au reușit să își monteze sisteme fotovoltaice acasă, devenind prosumatori și reducându-și substanțial facturile la energie. Mulți vor ajunge să plătească mult mai puțin pentru curent, ba chiar să obțină mici venituri din injectarea surplusului în rețea. În același timp, firmele de instalare și producătorii de panouri fotovoltaice au profitat de pe urma cererii masive – sectorul instalatorilor solari s-a dezvoltat rapid, creând locuri de muncă și stimulând economia verde. De la lansarea programului și până acum, zeci de mii de panouri au fost instalate pe case, contribuind la creșterea ponderii energiei regenerabile în mixul energetic național. Impactul de mediu este semnificativ: emisiile de CO₂ sunt reduse pe măsură ce consumatorii casnici înlocuiesc kilowați din surse convenționale cu energie solară nepoluantă. Nu în ultimul rând, există și un efect social: tot mai mulți români conștientizează importanța independenței energetice și a tranziției spre energie curată, comunitatea prosumatorilor devenind o voce nouă pe piața de energie.
Programul nu este încă perfect, dar a demonstrat că apetitul publicului pentru energie verde este real. Cu fonduri record alocate și lecțiile învățate din greșelile anterioare, 2025 ar putea fi anul în care Casa Verde Fotovoltaice se maturizează cu adevărat, transformând mii de acoperișuri în mici centrale electrice. În paralel, românii își schimbă stilul de viață de zi cu zi – mănâncă mai conștient și investesc în surse alternative de energie. De la farfurie la panouri solare, România își îndreaptă pașii spre un viitor mai sustenabil, în care atât sănătatea oamenilor, cât și a mediului înconjurător, au de câștigat.
