Invazia Rusiei în Ucraina nu doar că a provocat o criză umanitară de proporții, ci generează și pierderi economice globale uriașe. OCDE estimează că, până la finalul anului viitor, economia mondială va suferi un declin echivalent cu întreaga producție anuală a Franței.
Impactul economic al invaziei Rusiei în Ucraina continuă să se amplifice, iar efectele nu se resimt doar în zona conflictului, ci la nivel global. Conform noilor estimări prezentate de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), pierderile provocate de acest conflict militar ar putea depăși 2,8 trilioane de dolari până la sfârșitul anului 2024.
Creșterea accentuată a prețurilor la energie, cauzată de conflict, a determinat o reducere a consumului gospodăriilor și o scădere a încrederii în mediul de afaceri, în special în Europa. Criza a destabilizat lanțurile de aprovizionare globale, a generat penurii de produse esențiale și a accentuat incertitudinile economice.
„Plătim un preț foarte mare pentru război”, a declarat Alvaro Santos Pereira, economistul-șef interimar al OCDE.
OCDE a revizuit semnificativ în scădere prognozele privind creșterea economică: dacă înainte de izbucnirea conflictului se preconiza o expansiune globală de 4,5% în 2022 și 3,2% în 2023, acum previziunile sunt de doar 3% pentru 2022 și 2,2% pentru anul următor.
Pentru Europa, perspectivele sunt și mai sumbre. Zona euro ar putea înregistra o creștere de doar 0,3% în 2023, iar Germania, motorul economic al continentului, este prognozată să intre în recesiune cu o scădere de 0,7%. O eventuală iarnă severă, care ar impune raționalizarea energiei, ar putea reduce suplimentar aceste cifre.
OCDE avertizează că, dacă prețurile gazelor naturale ar crește cu încă 50% până la finalul anului, economia europeană ar putea suferi un declin suplimentar de 1,3% în 2023, iar economia globală ar crește cu doar 1,7%. În acest scenariu, „Europa ar fi în recesiune”, a punctat Pereira.
Organizația estimează că, pentru a evita o criză energetică severă, consumul de energie ar trebui redus cu 10–15% față de nivelurile anterioare.
„Este important nu doar să asigurăm aprovizionarea cu energie, ci și să diminuăm cererea în lunile următoare”, a subliniat Pereira.
În fața acestei situații, guvernele europene au alocat aproximativ 150 de miliarde de dolari pentru a susține gospodăriile și companiile în fața prețurilor ridicate. Totuși, plafoanele impuse la prețurile energiei ar putea reduce stimulentele pentru economisire, distorsionând piața.
„Plafoanele de preț pot părea atractive pe termen scurt, dar sunt costisitoare și afectează semnalele pieței”, a explicat economistul OCDE. „Pentru a reduce consumul, prețurile trebuie să reflecte realitatea.”
Costurile ridicate pentru sprijinirea economiei riscă să majoreze datoria publică, ceea ce ar putea duce la o creștere a dobânzilor și o încetinire suplimentară a economiei. OCDE recomandă ca ajutorul să fie direcționat către categoriile vulnerabile, pentru a evita dezechilibrele bugetare majore.
În ceea ce privește SUA, previziunile OCDE pentru 2023 au fost reduse de la 1,2% la doar 0,5%, în contextul în care inflația rămâne persistentă. În China, o redresare modestă este așteptată anul viitor, după un 2022 afectat de blocajele impuse de politica „zero COVID”. Creșterea economică a Chinei este estimată la 4,7% în 2023.
„Este una dintre cele mai scăzute rate de creștere din ultimele decenii, cu excepția perioadei pandemiei”, a conchis Alvaro Santos Pereira.
Pe măsură ce conflictul din Ucraina continuă, efectele sale economice globale devin din ce în ce mai grave. Cu o iarnă dificilă în perspectivă și incertitudini geopolitice crescânde, guvernele sunt forțate să ia decizii rapide, dar bine calibrate, pentru a limita pagubele.
