Pe măsură ce războiul din Ucraina intră în al patrulea an, speculațiile privind reluarea livrărilor de gaze rusești către Europa, prin Germania, capătă din nou amploare, alimentate de discuții discrete între Rusia, SUA și posibili investitori americani.
Discuții despre reactivarea Nord Stream
În ultimele luni, presa internațională a semnalat o posibilă reactivare a conductelor Nord Stream 1 și 2. Deutsche Welle notează că discuțiile dintre Statele Unite și Rusia au inclus și infrastructura energetică care lega Rusia de Europa.
Nord Stream 1 furniza anterior gaz în Germania. Nord Stream 2, deși finalizat în 2021, nu a fost niciodată pus în funcțiune. Astăzi, atât Moscova cât și Washingtonul ar putea susține o reluare a fluxului energetic prin aceste rute.
Chris Weafer, expert cu peste 25 de ani de experiență pe piața rusă, a confirmat că există propuneri din partea unor investitori americani interesați să cumpere Nord Stream 2 AG, filiala elvețiană a Gazprom. „Există discuții serioase pentru achiziționarea infrastructurii, cu scopul de a intermedia vânzările de gaz între Gazprom și Germania,” a declarat Weafer pentru DW.
Rezerve din partea Europei
Însă nu toți specialiștii sunt convinși de necesitatea acestei mișcări. Ben Hilgenstock, expert la Școala de Economie din Kiev, subliniază că decizia trebuie să aparțină fiecărei țări europene în parte. „Indiferent ce negociază Rusia și SUA, Europa trebuie să decidă singură dacă dorește gaz rusesc,” a spus el.
În paralel, companiile germane continuă să resimtă impactul prețurilor ridicate la energie. BASF, unul dintre giganții industriei chimice, a suferit pierderi semnificative. Totuși, reprezentanții companiei precizează că, pe lângă prețul gazului, alte probleme afectează competitivitatea, cum ar fi cererea slabă și creșterea volumului de importuri.
Wolfgang Große Entrup, directorul general al Asociației Industriei Chimice din Germania (VCI), susține măsurile de reducere a prețurilor la energie. El avertizează însă asupra riscului de a repeta greșelile trecutului. „Am reușit să asigurăm securitatea aprovizionării fără gaz rusesc. Nu trebuie să ne întoarcem la dependențe periculoase,” a declarat acesta pentru DW.
Poziția fermă a Uniunii Europene
La nivel politic, Uniunea Europeană își menține o poziție clară. Comisia Europeană a reiterat că Nord Stream 2 nu diversifică sursele de energie și nu este considerat un Proiect de Interes Comun (PCI).
În plus, UE s-a angajat să elimine combustibilii fosili rusești din mixul său energetic până în 2027. Pe 6 mai, Comisia Europeană va prezenta o strategie detaliată privind această tranziție.
În acest context, Ben Hilgenstock consideră că reactivarea Nord Stream ar fi „o alegere absurdă și grotescă.” El avertizează că o astfel de decizie ar submina sancțiunile împotriva Rusiei și ar încuraja agresiunile acesteia.
Obstacole tehnice și presiuni diplomatice
Chiar dacă unii politicieni europeni ar putea susține reluarea aprovizionării, există numeroase bariere tehnice. Nord Stream 2 nu a fost niciodată certificat de Germania. În plus, infrastructura deteriorată necesită reparații complexe.
Chris Weafer crede că lucrările de reparație ar putea începe rapid, dacă SUA ar convinge UE de beneficiile economice. Cu toate acestea, el estimează că nu mai mult de 50% din volumul anterior de gaz rusesc ar putea reveni în Europa.
Ben Hilgenstock insistă că Europa trebuie să își apere strategia energetică. „Redeschiderea conductelor Nord Stream nu trebuie să fie negociabilă,” a subliniat el.
Reluarea livrărilor de gaze rusești prin Nord Stream rămâne o chestiune delicată. Deciziile viitoare vor reflecta atât interesele economice, cât și angajamentele politice ale Europei pentru o securitate energetică durabilă.
